De-a nimic

Vrei să ne jucăm de-a nimic?

E un joc fără reguli, de nimeni jucat.

Nici măcar nu avem nevoie de hârtie sau de creion

Putem să scriem cu degetul în aer.

Uite, acum am să îți arunc nimic

Și tu o să îl prinzi.

Și în mâinile tale nu o să mai fie nimic

O să fie ce vrei tu, cum vrei tu să îl numești.

Tu poți să taci și să aștepți răspunsul

Eu am să știu care este întrebarea și am să te privesc.

Fără să spun nimic vei înțelege 

Și vei simți ghemuită în suflet senzația.

Nici măcar nu e nevoie să fim alături

Jocul ăsta nu are un spațiu

E doar ceva scris cu degetul în aer

Și întâmplarea prin care nimic devine secretul.

“Cum poți să mă privești dacă nu ești cu mine?”

Ai putea să mă întrebi într-o lume îngustă

Dar tu deja ai aflat că distanța

Te face să vezi mult mai clar trecutul.

Hai să ne jucăm de-a nimic!

Un joc fără reguli, de nimeni știut

Și promit să nu întreb vreodată

Cum ai numit ce ți-am aruncat și încă ai în piept.

Andra Gavril

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s