Cum am plecat de acasă știind exact că un bărbat o să îmi frângă inima (ca să o repare)

(începutul: https://andragavril.wordpress.com/2021/11/17/inima-poveste/) Cineva ar putea să spună: “Monza e un spital privat, plătești pentru toate serviciile pe care ți le oferă”.Mda.Dar întotdeauna există nuanțe.În plin Covid aparținătorii nu au voie să vină cu pacientul. Adică te duci ca un cățel ud și speriat și ești singur într-o rezervă în care nu te așteaptă nimeni dintre…

Octombrie 2021. Nimic. Nimeni.

Continuarea o să o vedem cu toții. Pentru că am uitat că toate astea s-au mai întâmplat.Pentru că înghițim pe nemestecate informații care nu mai sunt trecute prin niciun filtru, prin gândirea proprie.Pentru că am ars cărțile și ne-am înscris la “școala vieții”. Asta înainte să ne întrebăm “a cui viață?”Vine iarna. Nu cred că…

Alte o mie și una de măști

Eu nu sunt în stare să mă bucur. Anul care a trecut a lăsat urme îngrozitoare. Încă nu îmi vine să cred că am trecut – trecem prin asta. Nu am vorbit niciodată despre ce s-a întâmplat în familia mea sau despre ce mi s-a întâmplat mie în astea 12 luni. Și nici nu o…

Colaps

Au ars bebelușii în maternitate. Au ars tinerii în club. Au ars oamenii bolnavi în spital. Au ars iar oamenii bolnavi. Tot în spital. În case, alți oameni – speriați, fără căldură, fără apă caldă. Pe străzi – măști, în instituții – alte măști. Toate propozițiile încep cu “vom face”. Și tot așa se și…

Sita

Frica. Frica ne ține, de cele mai multe ori, în viață. Rațiunea. Asta ne face să discernem între lucruri. Să fim responsabili, să știm că întotdeauna există consecințe, să respirăm înainte să deschidem gura să spunem ceva. Ignoranța. Asta ne face imbecili. Punct. Grija. Asta ne face, sau nu, să fim oameni. Să dăruim, să…

Firimituri

Specia umană e fabuloasă, jur.În două luni am învățat să aplaudăm că avem lesa mai lungă cu jumatate de metru, dar nu am învățat să nu mai scuipăm cu sete în mijlocul străzii.Ne războim cu măștile și cu termometrele, dar nu avem o problemă cu școlile care au wc în curte. De fapt, nici școli…

A meritat?

Și? A meritat?Să vă năpustiți unii către alții, să rupeți prietenii, să vă faceți bule și să îi jigniți pe toți cei care nu erau pe tiparul vostru?A meritat să ne separăm mesele și viețile, să dăm cu pietre, să ardem podurile?A meritat să călărim cai imaginari și să scuipăm venin pe toate nările?Pentru ce?Pentru…

Ne spălăm pe mâini?

Bună, dragă Stat! Ce mai faci? Sunt eu, cetățeanul. Sunt cuminte. Mă spăl pe mâini, lucrez de acasă, plătesc facturi, plătesc impozite, respect regulile, ca toată lumea aștept să treacă perioada grea. Tu? Ce mai faci? Știi, oamenii ca mine, ăia care fac tot ce ai spus tu, ar putea să te întrebe în cor:…

Tu?

Tu ai prieteni? Nu, nu te-am întrebat dacă ai oameni în lista de facebook sau de instagram, nu te-am întrebat dacă ai cu cine să ieși la cafele sau dacă te invită unii-alții la băut. Ai prieteni? Adică d-aia care să știe de tine, pe care să îi intereseze cum îți e, care să te…

Să nu schimbi

Întâlnești un om. Poate că ești la serviciu, poate că ești în parc, nu contează. Ai în minte foarte clar ce ai de făcut. E rutina ta. Spui „bună ziua” și începi să construiești atmosfera potrivită pentru omul respectiv. O personalizezi, nu vrei banalități, vrei miez.

Mere verzi şi scorţişoară

Alergăm. Ne grăbim. Nu avem timp. Ceasuri, telefoane, taxiuri, email-uri. Mintea, corpul și sufletul – în locuri diferite.